CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 14 aprilie 2022

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce o suferință enormă. Aceasta are, de asemenea, repercusiuni asupra economiei, în Europa și în restul lumii. Conflictul și incertitudinile asociate afectează puternic încrederea sectorului corporativ și a consumatorilor. Perturbările schimburilor comerciale conduc la noi deficite de materiale și de factori de producție. Creșterea accentuată a prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime reduce cererea și frânează producția. Evoluția economiei va depinde în mod esențial de cea a conflictului, de impactul sancțiunilor actuale, precum și de posibile măsuri suplimentare. În același timp, activitatea economică este încă sprijinită de redeschiderea economiei după faza de criză a pandemiei. Inflația a înregistrat o creștere semnificativă și se va menține ridicată în lunile următoare, în principal pe seama creșterii abrupte a costurilor produselor energetice. Presiunile inflaționiste s-au intensificat în numeroase sectoare.

În ședința de astăzi, am considerat că datele care au devenit disponibile după ultima noastră ședință întăresc anticipația potrivit căreia achizițiile nete de active în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) ar trebui încetate în trimestrul III. Privind în perspectivă, politica noastră monetară va depinde de datele noi și de evoluția evaluării perspectivelor. În condițiile actuale caracterizate de incertitudini ridicate, vom asigura menținerea tuturor opțiunilor deschise, a gradualității și a flexibilității în conduita politicii monetare. Consiliul guvernatorilor va adopta toate măsurile necesare pentru a îndeplini mandatul BCE privind asigurarea stabilității prețurilor și pentru a contribui la prezervarea stabilității financiare.

Voi prezenta acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea condițiilor financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,3% în ultimul trimestru al anului 2021. Se estimează că dinamica a rămas modestă în trimestrul I 2022, în mare măsură pe seama restricțiilor legate de pandemie.

Mai mulți factori indică o creștere economică lentă și în perioada următoare. Războiul afectează deja încrederea sectorului corporativ și a consumatorilor, inclusiv prin incertitudinile pe care le generează. În condițiile creșterii abrupte a prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime, gospodăriile populației se confruntă cu un cost al vieții mai ridicat, iar firmele au costuri de producție mai mari. Războiul a creat noi blocaje, în timp ce un nou set de măsuri pandemice impuse în Asia contribuie la dificultățile asociate lanțurilor de aprovizionare. Pentru unele sectoare este tot mai dificil să își procure factori de producție, ceea ce perturbă producția. Totuși, există și factori cu efecte opuse care sprijină redresarea în curs, precum măsurile fiscale compensatorii și posibilitatea ca gospodăriile populației să utilizeze economiile acumulate în perioada pandemiei. De asemenea, redeschiderea sectoarelor celor mai afectate de pandemie și o piață robustă a forței de muncă, pe fondul creșterii numărului de persoane ocupate, vor continua să favorizeze veniturile și cheltuielile.

Sprijinul din partea politicii fiscale și a celei monetare rămâne esențial, îndeosebi în această situație geopolitică dificilă. În plus, implementarea cu succes a planurilor de investiții și de reforme din cadrul programului „Next Generation EU” va accelera tranziția energetică și pe cea ecologică. Aceasta ar trebui să contribuie la consolidarea creșterii și rezilienței pe termen lung în zona euro.

Inflație

Inflația s-a accelerat la 7,5% în luna martie, față de 5,9% în februarie. Prețurile produselor energetice au înregistrat o creștere după izbucnirea războiului și se situează, în prezent, cu 45% peste nivelul consemnat cu un an înainte. Acestea constituie în continuare determinantul principal al ratei înalte a inflației. Indicatorii de piață sugerează că prețurile produselor energetice se vor menține ridicate pe termen scurt, dar vor cunoaște ulterior o relativă moderare. Și prețurile alimentelor s-au majorat accentuat, pe seama costurilor ridicate de transport și de producție, îndeosebi a scumpirii îngrășămintelor, parțial asociate războiului din Ucraina.

Scumpirile s-au generalizat. Costurile produselor energetice alimentează creșterea prețurilor în numeroase sectoare. Blocajele la nivelul ofertei și normalizarea cererii pe fondul redeschiderii economiei continuă, de asemenea, să exercite presiuni în sensul creșterii asupra prețurilor. Măsurile inflației de bază au atins niveluri de peste 2% în ultimele luni. Este incert cât de persistentă va fi creșterea acestor indicatori, având în vedere rolul factorilor temporari asociați pandemiei și efectele indirecte ale prețurilor mai ridicate ale produselor energetice.

Condițiile pe piața forței de muncă continuă să se amelioreze, șomajul reducându-se la un nivel minim istoric de 6,8% în luna februarie. Ofertele de locuri de muncă din numeroase sectoare semnalează în continuare o cerere robustă de forță de muncă, însă dinamica câștigurilor salariale rămâne, în ansamblu, modestă. În timp, revenirea economiei la funcționarea la capacitate maximă ar trebui să susțină o creștere mai rapidă a câștigurilor salariale. Deși diferite măsuri ale anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung bazate pe piețele financiare și pe sondajele în rândul experților se situează, în mare măsură, la circa 2%, unele semnale incipiente privind revizuiri peste țintă ale măsurilor respective necesită o monitorizare atentă.

Evaluarea riscurilor

Riscurile în sensul scăderii la adresa perspectivelor creșterii economice au înregistrat o creștere substanțială ca urmare a războiului din Ucraina. Deși riscurile asociate pandemiei s-au redus, războiul poate avea un efect chiar și mai puternic asupra sentimentului economic și ar putea accentua în continuare constrângerile legate de ofertă. Costurile persistent ridicate ale produselor energetice, alături de pierderea încrederii, ar putea exercita un efect inhibitor asupra cererii și ar putea restrânge consumul și investițiile într-o măsură mai mare decât s-a anticipat.

Riscurile în sensul creșterii care grevează perspectivele inflației s-au intensificat de asemenea, în special pe termen scurt. Riscurile la adresa perspectivelor inflației pe termen mediu includ variații peste țintă ale anticipațiilor privind inflația, majorări salariale peste așteptări și o deteriorare îndelungată a condițiilor la nivelul ofertei. Cu toate acestea, o posibilă moderare a cererii pe termen mediu ar reduce presiunile asupra prețurilor.

Condițiile financiare și monetare

Piețele financiare au fost foarte volatile de la începutul războiului și impunerea sancțiunilor financiare. Ratele dobânzilor pe piață s-au majorat ca răspuns la modificarea perspectivelor privind politica monetară, contextul macroeconomic și dinamica inflației. Costurile de finanțare a băncilor au continuat să crească. În același timp, până în prezent nu au existat tensiuni severe pe piețele monetare și nici deficite de lichiditate în sistemul bancar din zona euro.

Deși se mențin la niveluri scăzute, ratele dobânzilor active practicate de bănci la creditele acordate firmelor și populației au început să reflecte majorarea ratelor dobânzilor pe piață. Creditele acordate populației se mențin reziliente, îndeosebi cele pentru achizițiile de locuințe. Fluxurile creditelor acordate firmelor s-au stabilizat.

Cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar arată că standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor și cele pentru creditele imobiliare au devenit, în ansamblu, mai restrictive în primul trimestru al anului, în condițiile în care creditorii sunt tot mai preocupați de riscurile cu care se confruntă clienții lor într-un mediu incert. Potrivit anticipațiilor, standardele de creditare se vor înăspri în continuare în lunile următoare, pe măsură ce băncile iau în calcul impactul economic nefavorabil al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și al creșterii prețurilor produselor energetice.

Concluzie

Pe scurt, războiul din Ucraina are repercusiuni severe asupra economiei zonei euro și a sporit semnificativ incertitudinile. Impactul războiului asupra economiei va depinde de evoluția conflictului, de efectele sancțiunilor actuale, precum și de posibile măsuri suplimentare. Inflația a înregistrat o creștere semnificativă și se va menține ridicată în lunile următoare, în principal pe seama creșterii abrupte a costurilor produselor energetice. Suntem foarte atenți la incertitudinile actuale și monitorizăm îndeaproape datele noi în legătură cu implicațiile acestora asupra perspectivelor inflației pe termen mediu. Calibrarea politicilor noastre va depinde în continuare de datele disponibile și va reflecta evoluția evaluării perspectivelor. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în cadrul mandatului nostru, încorporând flexibilitatea necesară, pentru a asigura că inflația se stabilizează la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.