CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 10 martie 2022

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Invazia Ucrainei de către Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru Europa. Consiliul guvernatorilor își exprimă sprijinul deplin față de poporul ucrainean. Vom asigura condiții de lichiditate adecvate și vom pune în aplicare sancțiunile decise de Uniunea Europeană și de autoritățile guvernamentale europene. Vom adopta toate măsurile necesare pentru a îndeplini mandatul BCE privind asigurarea stabilității prețurilor și prezervarea stabilității financiare.

Războiul ruso-ucrainean va avea un impact semnificativ asupra activității economice și a inflației prin prețurile mai ridicate ale produselor energetice și ale materiilor prime, perturbarea schimburilor comerciale internaționale și reducerea încrederii. Amploarea acestor efecte va depinde de evoluția conflictului, de impactul sancțiunilor actuale, precum și de posibilele măsuri suplimentare. Recunoscând contextul deosebit de incert, Consiliul guvernatorilor a analizat, în ședința de astăzi, o serie de scenarii.

Impactul războiului ruso-ucrainean trebuie evaluat în contextul fundamentelor solide ale economiei zonei euro, susținute de sprijinul amplu din partea politicilor. Redresarea economiei este impulsionată de disiparea impactului variantei Omicron a coronavirusului. Blocajele la nivelul ofertei au prezentat unele indicii de atenuare, iar condițiile pe piața forței de muncă au continuat să se amelioreze. În scenariul de bază din noile proiecții ale experților, care încorporează o primă evaluare a implicațiilor războiului, creșterea PIB a fost revizuită în sens descendent pe termen scurt, ca urmare a războiului din Ucraina. Proiecțiile estimează o creștere economică de 3,7% în 2022, 2,8% în 2023 și 1,6% în 2024.

Inflația a continuat să depășească așteptările, pe seama costurilor neașteptat de ridicate ale produselor energetice. De asemenea, majorările prețurilor s-au generalizat. Ipoteza de bază privind inflația din noile proiecții ale experților a fost revizuită semnificativ în sens ascendent, inflația anuală situându-se la 5,1% în 2022, 2,1% în 2023 și 1,9% în 2024. Inflația exclusiv alimente și produse energetice este proiectată să atingă, în medie, 2,6% în 2022, 1,8% în 2023 și 1,9% în 2024, niveluri de asemenea mai ridicate comparativ cu proiecțiile din decembrie. Potrivit mai multor măsuri, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung s-au reancorat la ținta noastră a inflației. Consiliul guvernatorilor consideră tot mai probabilă o stabilizare a inflației la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu.

În scenariile alternative privind impactul economic și financiar al războiului, care vor fi publicate împreună cu proiecțiile experților pe website-ul nostru, activitatea economică ar putea fi inhibată semnificativ de o creștere mai abruptă a prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime și de afectarea mai severă a schimburilor comerciale și a sentimentului economic. Inflația ar putea fi considerabil mai ridicată pe termen scurt. Totuși, în toate scenariile, se anticipează în continuare că inflația se va reduce progresiv și se va plasa la niveluri apropiate de ținta noastră a inflației de 2% în 2024.

Pe baza evaluării noastre actualizate și luând în considerare contextul incert, Consiliul guvernatorilor a revizuit astăzi ritmul achizițiilor în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) pentru lunile următoare. Achizițiile nete lunare în cadrul APP se vor ridica la 40 de miliarde EUR în aprilie, 30 de miliarde EUR în mai și 20 de miliarde EUR în iunie. Calibrarea achizițiilor nete pentru trimestrul III va depinde de date și va reflecta evoluția evaluării perspectivelor. Dacă datele noi sprijină anticipația potrivit căreia perspectivele inflației pe termen mediu nu se vor deteriora nici după încetarea achizițiilor noastre nete de active, Consiliul guvernatorilor va încheia achizițiile nete în cadrul APP în trimestrul III. În cazul în care perspectivele inflației pe termen mediu se modifică și condițiile de finanțare nu mai sunt consecvente cu înregistrarea de noi progrese în direcția țintei noastre de 2%, Consiliul guvernatorilor este pregătit să revizuiască dimensiunea și/sau durata achizițiilor nete de active.

Orice ajustări ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE vor avea loc după o perioadă ulterior încetării achizițiilor noastre nete în cadrul APP și vor fi graduale. Traiectoria ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE va continua să fie determinată de semnalele Consiliului guvernatorilor privind orientarea viitoare a politicii monetare și de angajamentul său strategic de a stabiliza inflația la nivelul de 2% pe termen mediu. În consecință, Consiliul guvernatorilor anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale până când va observa că inflația atinge nivelul de 2% mult înainte de sfârșitul orizontului său de proiecție și de o manieră durabilă pentru restul orizontului de proiecție și va considera că progresele realizate la nivelul inflației de bază sunt suficient de avansate pentru a fi în concordanță cu stabilizarea inflației la nivelul de 2% pe termen mediu.

Am confirmat, de asemenea, celelalte măsuri de politică monetară, prezentate detaliat în comunicatul de presă publicat astăzi, la ora 13.45.

Voi prezenta acum mai detaliat modul în care vedem evoluția economiei și a inflației, iar apoi voi explica evaluarea condițiilor financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia a înregistrat o creștere de 5,3% în 2021, PIB revenind, la sfârșitul anului, la nivelul din perioada prepandemie. Cu toate acestea, creșterea a încetinit la 0,3% în ultimul trimestru al anului 2021 și se anticipează că va rămâne modestă în trimestrul I 2022.

Perspectivele economice vor depinde de evoluția războiului ruso-ucrainean, precum și de impactul sancțiunilor economice și financiare și al altor măsuri. În același timp, o serie de alte influențe nefavorabile la adresa creșterii se disipează în prezent. În scenariul de bază din proiecțiile experților, economia zonei euro ar trebui în continuare să înregistreze o creștere robustă în 2022, dar ritmul acesteia va fi mai lent decât cel anticipat înainte de izbucnirea războiului. Măsurile de limitare a răspândirii variantei Omicron a coronavirusului au avut un impact mai moderat comparativ cu cele din valurile anterioare ale pandemiei și sunt acum eliminate. Perturbările la nivelul ofertei cauzate de pandemie prezintă, de asemenea, unele indicii de atenuare. Impactul șocului masiv al prețurilor produselor energetice asupra populației și companiilor poate fi parțial amortizat de utilizarea economiilor acumulate în perioada pandemiei și de măsuri fiscale compensatorii.

Pe termen mediu, potrivit scenariului de bază din proiecțiile experților, creșterea va fi generată de cererea internă robustă, susținută de o piață a forței de muncă mai viguroasă. Pe fondul creșterii numărului de persoane ocupate, gospodăriile populației ar trebui să obțină venituri mai mari și să își sporească cheltuielile. Redresarea globală și sprijinul actual din partea politicii monetare și a celei fiscale contribuie, de asemenea, la aceste perspective ale creșterii economice. Sprijinul fiscal și monetar rămâne esențial, îndeosebi în această situație geopolitică dificilă.

Inflație

Inflația s-a accelerat la 5,8% în luna februarie, față de 5,1% în ianuarie. Anticipăm intensificarea în continuare a inflației pe termen scurt. Prețurile produselor energetice, care au înregistrat un salt de 31,7% în luna februarie, constituie în continuare motivul principal al acestei rate înalte a inflației și alimentează, de asemenea, creșterea prețurilor în multe alte sectoare. Și prețurile alimentelor s-au majorat, pe seama unor factori sezonieri, a costurilor ridicate de transport și a scumpirii îngrășămintelor. Costurile produselor energetice au continuat să crească în ultimele săptămâni și vor fi exercitate noi presiuni asupra prețurilor unor alimente și materii prime ca urmare a războiului din Ucraina.

Scumpirile s-au generalizat. Majoritatea măsurilor inflației de bază au atins, în ultimele luni, niveluri peste 2%. Cu toate acestea, este incert cât de persistentă va fi creșterea acestor indicatori, având în vedere rolul factorilor temporari asociați pandemiei și efectele indirecte ale prețurilor mai ridicate ale produselor energetice. Indicatorii de piață sugerează că prețurile produselor energetice vor rămâne ridicate pe o perioadă mai îndelungată decât s-a anticipat, dar se vor modera pe parcursul orizontului de proiecție. Presiunile asupra prețurilor generate de blocajele la nivelul ofertei pe plan mondial ar trebui, de asemenea, să se diminueze.

Condițiile pe piața forței de muncă au continuat să se amelioreze, șomajul reducându-se la 6,8% în luna ianuarie. Deși deficitele de forță de muncă afectează tot mai multe sectoare, creșterea câștigurilor salariale rămâne modestă în ansamblu. În timp, revenirea economiei la funcționarea la capacitate maximă ar trebui să susțină o majorare relativ mai rapidă a câștigurilor salariale. Diferite măsuri ale anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung bazate pe piețele financiare și pe sondaje se situează la circa 2%. Acești factori vor contribui, de asemenea, în continuare la inflația de bază și vor sprijini plasarea de o manieră durabilă a inflației totale la nivelul țintei noastre de 2%.

Evaluarea riscurilor

Riscurile la adresa perspectivelor economice au înregistrat o creștere substanțială odată cu invazia Ucrainei de către Rusia, balanța acestora fiind înclinată în sensul scăderii. Deși riscurile asociate pandemiei s-au redus, războiul din Ucraina poate avea un efect mai puternic asupra sentimentului economic și ar putea accentua din nou constrângerile legate de ofertă. Costurile persistent ridicate ale produselor energetice, alături de pierderea încrederii, ar putea exercita un efect inhibitor mai puternic decât s-a anticipat asupra cererii, limitând consumul și investițiile.

Aceiași factori reprezintă riscuri la adresa perspectivelor inflației, balanța acestora fiind înclinată în sensul creșterii pe termen scurt. Războiul din Ucraina este un risc semnificativ în sensul creșterii, cu precădere la adresa prețurilor produselor energetice. Dacă presiunile asupra prețurilor alimentează majorări salariale peste așteptări sau dacă există implicații nefavorabile persistente la nivelul ofertei, inflația ar putea, de asemenea, atinge valori mai ridicate pe termen mediu. Cu toate acestea, o posibilă moderare a cererii pe termen mediu ar putea reduce presiunile asupra prețurilor.

Condițiile financiare și monetare

Invazia Ucrainei de către Rusia a generat o volatilitate substanțială pe piețele financiare. După izbucnirea războiului, s-a inversat parțial creșterea consemnată ulterior ședinței noastre din luna februarie de ratele dobânzilor fără risc pe piață, iar prețurile acțiunilor au scăzut.

Sancțiunile financiare împotriva Rusiei, inclusiv excluderea unor bănci rusești din SWIFT, nu au cauzat, până în prezent, tensiuni severe pe piețele monetare sau deficite de lichiditate în sistemul bancar din zona euro. Bilanțurile băncilor rămân solide în ansamblu, pe seama pozițiilor robuste de capital și a reducerii volumului de credite neperformante. Băncile sunt acum la fel de profitabile ca înainte de pandemie.

Ratele dobânzilor active practicate de bănci la creditele acordate firmelor au înregistrat o relativă creștere, iar cele la creditele ipotecare acordate populației rămân constante la niveluri minime istorice. Fluxurile creditelor acordate firmelor s-au redus după majorarea puternică din ultimul trimestru al anului 2021. Creditele acordate populației se mențin reziliente, îndeosebi cele pentru achizițiile de locuințe.

Concluzie

Pe scurt, invazia Ucrainei de către Rusia va influența negativ economia zonei euro și a sporit semnificativ incertitudinile. Dacă scenariul de bază din proiecțiile experților se materializează, economia ar trebui să își continue redresarea pe seama reducerii impactului pandemiei și a perspectivei unei cereri interne solide și a unor piețe robuste ale forței de muncă. Măsurile fiscale, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, ar contribui, de asemenea, la protejarea economiei. Pe baza evaluării noastre actualizate a perspectivelor inflației și luând în considerare contextul incert, am revizuit ritmul achizițiilor nete de active pentru lunile următoare și am confirmat toate celelalte măsuri de politică monetară. Suntem foarte atenți la incertitudinile actuale. Calibrarea politicilor noastre va depinde în continuare de date și va reflecta evoluția evaluării perspectivelor. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele pentru a asigura că inflația se stabilizează la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.