- DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ
CONFERINȚĂ DE PRESĂ
Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE
Frankfurt pe Main, 8 septembrie 2022
Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!
Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Acest pas important devansează tranziția de la nivelul actual deosebit de acomodativ al ratelor dobânzilor de politică monetară către niveluri care vor asigura revenirea oportună a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, anticipăm că, în cadrul ședințelor următoare, vom majora în continuare ratele dobânzilor pentru a frâna cererea și a proteja împotriva riscului unor valori persistente în sensul creșterii ale anticipațiilor privind inflația. Ne vom reevalua periodic traiectoria politicii monetare în concordanță cu informațiile noi și cu evoluția perspectivelor inflației. Deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor urma o abordare de la o ședință la alta.
Decizia de astăzi, precum și anticipația privind majorarea în continuare a ratelor dobânzilor sunt motivate de faptul că inflația se menține la niveluri mult prea ridicate și este probabil ca aceasta să rămână superioară țintei noastre o perioadă îndelungată. Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația a ajuns la 9,1% în luna august. Majorarea accentuată a prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, presiunile exercitate de cerere în unele sectoare ca urmare a redeschiderii economiei, precum și blocajele la nivelul ofertei încă alimentează creșterea inflației. Presiunile asupra prețurilor au continuat să se amplifice și să se extindă în întreaga economie, inflația putând să se intensifice în continuare pe termen scurt. Pe măsură ce factorii determinanți actuali ai inflației se estompează în timp și normalizarea politicii noastre monetare se transmite la nivelul economiei și al procesului de stabilire a prețurilor, inflația se va reduce. Privind în perspectivă, experții BCE și-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecțiile privind inflația, anticipându-se, în prezent, că aceasta se va situa, în medie, la 8,1% în 2022, la 5,5% în 2023 și la 2,3% în 2024.
După revirimentul consemnat în semestrul I 2022, datele recente indică o încetinire substanțială a creșterii economice în zona euro, estimându-se o stagnare a economiei către finele anului și în trimestrul I 2023. Prețurile foarte ridicate ale produselor energetice reduc puterea de cumpărare a veniturilor populației și, deși blocajele la nivelul ofertei se diminuează, acestea încă limitează activitatea economică. În plus, situația geopolitică nefavorabilă, în special agresiunea nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, afectează încrederea sectorului corporativ și pe cea a consumatorilor. Aceste perspective se reflectă în cele mai recente proiecții ale experților privind creșterea economică, care au fost revizuite considerabil în sens descendent pentru restul anului în curs și până la finele anului 2023. Experții anticipează, în prezent, o creștere economică de 3,1% în 2022, de 0,9% în 2023 și de 1,9% în 2024.
Vulnerabilitățile durabile cauzate de pandemie reprezintă în continuare un risc la adresa transmisiei fără sincope a politicii noastre monetare. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să aplice o abordare flexibilă în ceea ce privește reinvestirea răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie, în vederea contracarării riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie.
Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru. Un comunicat de presă tehnic separat privind remunerarea depozitelor administrațiilor publice va fi publicat la ora 15.45 (ora Europei Centrale).
Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.
Activitatea economică
Economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,8% în trimestrul II 2022, în principal pe seama cheltuielilor ridicate de consum pentru serviciile care presupun o interacțiune fizică îndelungată, ca urmare a ridicării restricțiilor pandemice. Intensificarea călătoriilor în perioada verii a avantajat în special țările cu un sector dezvoltat al turismului. În același timp, companiile au avut de suferit din cauza costurilor ridicate ale produselor energetice și a menținerii blocajelor la nivelul ofertei, chiar dacă acestea din urmă s-au restrâns gradual.
Deși dinamizarea turismului a sprijinit creșterea economică în trimestrul III, pentru restul anului anticipăm o încetinire substanțială a economiei. La baza acestei evoluții se află patru motive principale. În primul rând, inflația ridicată frânează cheltuielile și producția la nivelul întregii economii, aceste influențe nefavorabile fiind amplificate de sincopele în aprovizionarea cu gaze naturale. În al doilea rând, revigorarea puternică a cererii de servicii care a urmat redeschiderii economiei va consemna o pierdere de ritm în lunile următoare. În al treilea rând, moderarea cererii globale, inclusiv în contextul politicii monetare mai restrictive din multe economii principale, precum și deteriorarea raportului de schimb vor presupune o reducere a sprijinului pentru economia zonei euro. În al patrulea rând, incertitudinile se mențin ridicate, iar nivelul încrederii scade în mod accelerat.
În același timp, piața forței de muncă a rămas robustă, susținând activitatea economică. Ocuparea forței de muncă a crescut cu peste 600 000 de persoane în trimestrul II 2022, iar rata șomajului s-a situat la un nivel minim istoric de 6,6% în luna iulie. Numărul total de ore lucrate s-a majorat în continuare, cu 0,6%, în trimestrul II 2022, depășind valorile din perioada pre-pandemie. Privind în perspectivă, este probabil ca încetinirea economică să conducă la o relativă creștere a ratei șomajului.
Măsurile de sprijin fiscal destinate atenuării impactului scumpirii produselor energetice ar trebui să fie temporare și să vizeze îndeosebi gospodăriile populației și firmele cele mai vulnerabile pentru a limita riscul alimentării presiunilor inflaționiste, pentru a spori eficiența cheltuielilor publice și pentru a menține sustenabilitatea datoriei. Politicile structurale ar trebui să urmărească majorarea potențialului de creștere al zonei euro și sprijinirea rezilienței sale.
Inflație
Inflația s-a intensificat în continuare la 9,1% în luna august. Dinamica prețurilor produselor energetice s-a menținut la niveluri deosebit de ridicate, situându-se la 38,3%, și a reprezentat din nou componenta principală a inflației totale. Indicatorii de piață sugerează că, pe termen scurt, prețurile petrolului se vor modera, în timp ce prețurile angro ale gazelor naturale vor rămâne deosebit de ridicate. Și dinamica prețurilor alimentelor a consemnat o creștere în luna august, până la 10,6%, reflectând parțial costurile mai ridicate cu factorii de producție asociate produselor energetice, perturbărilor la nivelul schimburilor comerciale de materii prime alimentare și condițiilor meteorologice nefavorabile.
Deși blocajele la nivelul ofertei s-au redus, acestea continuă să se repercuteze treptat asupra prețurilor de consum și exercită presiuni în sensul creșterii asupra inflației, similar redresării cererii în sectorul serviciilor. Deprecierea euro a contribuit, de asemenea, la acumularea de presiuni inflaționiste.
Presiunile asupra prețurilor se propagă la nivelul tot mai multor sectoare, parțial pe seama impactului costurilor înalte ale produselor energetice în ansamblul economiei. În consecință, măsurile inflației de bază se mențin la niveluri ridicate, inflația exclusiv alimente și produse energetice atingând, potrivit celor mai recente proiecții ale experților, 3,9% în 2022, 3,4% în 2023 și 2,3% în 2024.
Este probabil ca piețele reziliente ale forței de muncă și unele efecte de recuperare a decalajelor, destinate compensării inflației mai ridicate, să sprijine majorarea câștigurilor salariale. În același timp, datele noi și acordurile salariale recente indică menținerea unei dinamici salariale, în ansamblu, limitate. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, deși revizuirile recente peste țintă ale unor indicatori impun continuarea monitorizării.
Evaluarea riscurilor
În contextul încetinirii economiei globale, balanța riscurilor la adresa creșterii economice înclină cu precădere în sensul scăderii, îndeosebi pe termen scurt. În concordanță cu scenariul în sensul scăderii din proiecțiile experților, un război de lungă durată în Ucraina rămâne un risc semnificativ la adresa creșterii economice, mai ales dacă firmele și populația s-ar confrunta cu raționalizări ale aprovizionării cu produse energetice. Într-o astfel de situație, nivelul încrederii s-ar putea deteriora în continuare și constrângerile legate de ofertă s-ar putea agrava din nou. Costurile produselor energetice și ale alimentelor ar putea, de asemenea, persista la niveluri peste așteptări. Deteriorarea în continuare a perspectivelor economice globale ar putea constitui un factor inhibitor suplimentar la adresa cererii externe adresate zonei euro.
Balanța riscurilor asociate perspectivelor inflației înclină cu precădere în sensul creșterii. La fel ca în cazul creșterii economice, principalul risc pe termen scurt îl reprezintă perturbarea în continuare a aprovizionării cu produse energetice. Pe termen mediu, inflația se poate dovedi mai ridicată decât s-a anticipat, din cauza unei deteriorări persistente a capacității de producție a economiei zonei euro, a creșterii în continuare a prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, a unor anticipații privind inflația superioare țintei sau a unor majorări salariale peste așteptări. Cu toate acestea, o posibilă scădere a costurilor produselor energetice sau moderare a cererii pe termen mediu ar diminua presiunile asupra prețurilor.
Condițiile financiare și monetare
Ratele dobânzilor pe piață au consemnat o creștere în anticiparea normalizării în continuare a politicii monetare ca răspuns la perspectivele inflației. Creditele acordate firmelor s-au scumpit în ultimele luni, ratele dobânzilor active practicate de bănci pentru creditele acordate populației situându-se, în prezent, la cele mai ridicate niveluri de mai bine de cinci ani. Din perspectiva volumului, creditarea bancară a firmelor s-a menținut solidă până în prezent, reflectând parțial necesarul de finanțare a unor costuri de producție ridicate și acumularea de stocuri. Împrumuturile ipotecare acordate populației se moderează, pe seama înăspririi standardelor de creditare, a majorării costurilor de creditare și a încrederii scăzute a consumatorilor.
Concluzie
Pe scurt, am majorat astăzi cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și anticipăm că le vom majora în continuare, întrucât inflația se menține la niveluri mult prea ridicate și este probabil ca aceasta să rămână superioară țintei noastre o perioadă îndelungată. Acest pas important devansează tranziția de la nivelul actual deosebit de acomodativ al ratelor dobânzilor de politică monetară către niveluri care vor sprijini o revenire oportună a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu.
Deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor urma o abordare de la o ședință la alta. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura că inflația revine la nivelul țintei noastre pe termen mediu.
Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.
Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.
Banca Centrală Europeană
Direcția generală comunicare
- Sonnemannstrasse 20
- 60314 Frankfurt pe Main, Germania
- +49 69 1344 7455
- [email protected]
Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.
Contacte media